Sarcini zilnice: Ghidarea si reprezentarea clientilor in instanta, in fata entitatilor guvernamentale sau in chestiuni juridice private. Comunica cu clientii dumneavoastra si cu alti avocati. Efectueaza cercetari si analizeaza conflictele juridice. Explica clientilor legi complexe si documente juridice.

Avocatii muncii joaca un rol fundamental in consilierea si reprezentarea companiilor si angajatilor in procesele de negociere, solutionarea conflictelor si furnizarea de acompaniament si indrumare in cazurile de plangeri. Vezi aici avocat Bucuresti.

RELATIA AVOCATULUI CU CLIENTUL.

In primul rand, se poate spune ca principiile probitatii, loialitatii, demnitatii trebuie sa guverneze conduita avocatului, de aceea integritatea avocatului denota importanta valorilor morale pentru exercitarea profesiei, cu care avocatii trebuie sa fie independenti de orice putere, nu trebuie sa profite de interesul altora, ei trebuie sa respecte legea, sa actioneze cu buna credinta si sa-si consilieze clientii in acelasi mod.

Atunci cand ne referim la aceasta relatie care rezulta din avocat cu clientul, nu putem sa nu ignoram profesia reprezinta un serviciu pentru altii, deoarece consta in utilizarea propriilor facultati, congenitale sau dobandite in beneficiul altora, de aceea rezulta ca serveste individului si societatii, si aici se reflecta prestarea serviciului juridic celuilalt, rezultand astfel diferitele situatii care pot aparea in timpul acestuia, in care avocatul trebuie sa se refere la anumite indatoriri si competente conferite de regulamente.


ETICA GENERALA, MORALA SI ETICA PROFESIONALA.-

Ce este confidentialitatea avocatului fata de client?

Obligatia de confidentialitate a avocatului constituie un principiu general in reglementarea etica a practicii profesionale de drept, una dintre expresiile careia este obligatia de a utiliza informatiile clientului in interesul sau, si nu in beneficiul avocatului sau al tertilor, fara consimtamantul clientului.

Care este responsabilitatea profesionala a avocatului?

Datoria fundamentala a avocatului, in calitate de participant la functia publica a administratiei justitiei, este de a coopera cu acesta: consilierea, reconcilierea si apararea intereselor care i-au fost incredintate. Interese care in nici un caz nu vor face sa se abata de la scopul sau de justitie.

Care este relatia dintre un avocat si clientul sau?

Relatia stabilita intre un avocat si clientul sau este contractuala, dezvoltandu-se in cadrul contractului de prestari de servicii. EXEMPLU: Clientul angajeaza serviciile unui avocat pentru a-si exercita apararea intr-o procedura. Reglementarea contractului de inchiriere de servicii intre avocat si client

Care este privilegiul dintre avocat si client?

Pentru ca o comunicare sa fie considerata un privilegiu intre avocat si client, trebuie indeplinite urmatoarele cerinte: Trebuie sa fie facuta intre Avocat si Client. Scopul sau trebuie sa fie acela de a solicita sau de a oferi consultanta juridica. Se doreste a fi confidentiala. Confidentialitatea sa trebuie pastrata cu strictete.

Ce este confidentialitatea avocat-client?

Confidentialitatea dintre avocat si client este esentiala. Confidentialitatea si privilegiul avocatului clientului inseamna ca informatiile furnizate sunt protejate. Acest principiu evidentiaza atingerea distinctiva intre relatia stabilita intre Avocat si Client a altor relatii profesionale ale altor bresle.

Rolul unui avocat este de a apara drepturile clientului sau folosind toate cunostintele dobandite in facultate.

Cum erau vazuti avocatii in Evul Mediu

Dupa caderea Imperiului Roman de Vest si debutul Evului Mediu timpuriu, profesia de avocat din Europa de Vest s-a prabusit. Dupa cum a explicat James Brundage: „[pana in 1140], nimeni din Europa de Vest nu putea fi descris in mod corespunzator ca un avocat profesionist sau un canonist profesionist in sensul modern al termenului „profesionist”.   Cu toate acestea, incepand cu 1150, un numar mic, dar tot mai mare de barbati au devenit experti in dreptul canonic, dar numai in promovarea altor scopuri ocupationale, cum ar fi slujirea Bisericii Romano-Catolice ca preoti. Din 1190 pana in 1230, totusi, a existat o schimbare cruciala in care unii barbati au inceput sa practice dreptul canonic ca o profesie pe tot parcursul vietii in sine.

Revenirea profesiei de avocat a fost marcata de eforturile reinnoite ale bisericii si ale statului de a o reglementa. In 1231, doua consilii franceze au mandatat ca avocatii sa depuna un juramant de admitere inainte de a profesa in fata curtilor episcopale din regiunile lor, iar un juramant similar a fost promulgat de legatul papal la Londra in 1237. In acelasi deceniu, Frederic al II-lea. , imparatul Regatului Siciliei, a impus un juramant similar in instantele sale civile. Pana in 1250, nucleul unei noi profesii juridice se formase in mod clar. Noua tendinta de profesionalizare a culminat cu o propunere controversata la cel de -al Doilea Conciliu de la Lyon din 1275 ca toateinstantele ecleziastice ar trebui sa solicite un juramant de admitere. Desi nu a fost adoptat de consiliu, a avut o mare influenta in multe astfel de instante din intreaga Europa. Instantele civile din Anglia s-au alaturat si ele tendintei de profesionalizare; in 1275 a fost promulgat un statut care prevedea pedepse pentru avocatii profesionisti vinovati de inselaciune, iar in 1280, curtea primarului orasului Londra a promulgat regulamente privind procedurile de admitere, inclusiv depunerea unui juramant.