efectele crizei

Efectele crizei resimtite dupa 3 ani grei

Stres si frica. Aceste doua cuvinte descriu probabil cel mai bine habitatul de lucru al celor mai multi angajati romani, dupa 3 ani de criza. Am devenit mai precauti, ne e frica sa ne dam demisia, sa ne schimbam locul de munca si la orice semn de incertitudine ne depunem CV-ul. Mai exact, ne e frica si de umbra noastra, atat de mult ne-au transformat cei trei ani de criza economica prin care am trecut.

Efectele crizei se simt in viata de zi cu zi, in relatiile de la birou, in modul in care investim. Cei care au iesit de pe bancile facultatii si au nimerit direct in valtoarea mediului instabil economic, sunt in mare parte dominati de frica si resimt acut nevoia de stabilitate financiara.

Efectele crizei asupra modului in care muncim si in care privim munca

Muncim mai mult, in incercarea de a compensa lipsa de personal si de a dovedi ca suntem capabili sa rezistam in fata acestui tzunami economic. Frica fata de riscuri s-a intensificat si majoritatea prefera sa ramana la un loc de munca nesatisfacator, fara vreo pretentie de marire a salariului, doar pentru a nu-l pierde. Cei fara loc de munca sunt vazuti ca niste damnati, pe care doar un miracol divin ii poate scoate din iadul financiar in care se afla.

Mai sunt insa si cateva exceptii, vesnicii optimisti si idealisti, care vad dincolo de coltii unor vremuri incerte si reusesc sa isi ia „inima in dinti” cand vine vorba de schimbari.

Efectele crizei asupra proaspetilor boboci in campul muncii…

efectele crizei…mai exact asupra celor proaspat iesiti de pe bancile facultatilor, sunt si ele destul de pregnante. In prezent, proaspetii absolventi de facultati prefera sa munceasca oriunde si oricand, daca e sa ii dam crezare lui Vlad Dutescu, partener al companiei de consultanta Sandler Training. Important pentru ei este sa sa aiba un loc de munca, sa isi poata sustine independenta financiara.

Generatia tanara este mult mai pragmatica, voluntara si activa. Tinerii au o viziune noua asupra vietii si, in comparatie cu parintii lor, nu mai cred ca munca grea este cheia succesului. Ei cred in schimb mai mult in noroc, sunt mai oportunisti, inchinandu-se in fata networkingului de unde se asteapta sa pice orice, de ce nu, chiar un loc de munca. Si nu de putine ori, prin crearea unor relatii nascute din utilizarea Facebook-ului, Twitter-ului sau LinkedIn-ului, au venit si job-urile.

Efectele crizei asupra tinerilor romani par a nu fi dintre cele mai nefericite. Ei nu mai gonesc dupa joburi, uitand total de viata personala, asa cum au facut si probabil inca fac parintii lor, ci incearca sa pastreze un echilibru intre munca si viata personala. Si de multe ori chiar reusesc acest lucru.

Despre anul in curs, acelasi Vlad Dutescu previzioneaza:

“Anul acesta este foarte probabil sa fie un an de sacrificiu. Este an electoral, iar din punct de vedere social a inceput foarte turbulent. Insa, usor, usor, ne indreptam spre un fagas normal, in care agentii de paza, secretarele si ospatarii nu au facultate. Un fagas in care firmele nu au profiturile dinainte de 2008, insa au stabilitate. In mai putine cuvinte, vom intra in linie cu Europa de Vest.”